Suspendarea procesului în România

În ce moduri poate fi suspendat un proces conform legii române?

Conform reglementărilor Noului Cod de Procedura Civilă, suspendarea procesului fi: voluntară, de drept sau facultativă.

Când intervine suspendarea voluntară și cum diferă de suspendarea facultativă?

În conformitate cu dispozițiile art. 411 din Codul de Procedura Civilă, suspendarea voluntară a judecății de către judecător intervine în următoarele situații:

• amandoua părțile cer suspendarea judecății;
• niciuna dintre părți nu se prezintă la strigarea cauzei, deși acestea au fost legal citate. Cu toate acestea, la cererea scrisă a reclamantului sau a pârâtului, cauza se poate judecă în lipsa.

Cererea de judecată în lipsa nu poate produce efecte decât în instanța în față căreia a fost formulată.

Suspendarea facultativă a judecății presupune posibilitatea judecătorului de a suspendă judecată:

• atunci când soluționarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistentă unui drept care constituie obiectul unei alte judecați;
• atunci când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar constitui factor decizional în privința hotărârii care urmează să se pronunțe, dacă legea nu prevede altfel;
• în alte cazuri prevăzute de lege.

După cum putem observă, suspendarea voluntară a judecății presupune suspendarea procesului de către judecător în situații în care se manifestă voință părților, pe când suspendarea facultativă reprezintă opțiunea care i se oferă judecătorului de a suspendă judecată atunci când soluționarea procesului depinde fie de un drept, fie de începerea urmăririi penale a unei infracțiuni aflată în legătură cu procesul respectiv.

Care sunt cauzele care conduc la suspendarea de drept a procesului?

Potrivit art. 412 din Codul de Procedura Civilă, suspendarea de drept a judecății are loc:

• prin decesul uneia dintre părți, însă doar până la introducerea moștenitorilor în cauza, exceptând situația în care partea interesată cere acordarea unui termen pentru introducerea în judecată a acestora;
• prin punerea sub curatela sau interdicția judecătorească a uneia dintre părți, până este numit curatorul sau tutorele;
• prin decesul reprezentantului ori a mandatarului unei părți, deces care a survenit în termen de maxim 15 zile înainte de ziua înfățișării, până are loc numirea unui nou reprezentant sau mandatar;
• prin încetarea funcției tutorelui sau curatorului, până este numit un alt tutore sau curator;
• prin dizolvarea persoanei juridice, până este desemnat lichidatorul;
• prin deschiderea procedurii insolvenței în baza unei hotărâri judecătorești definitive, în cazul în care debitorul trebuie reprezentat, până are loc numirea lichidatorului judiciar sau a administratorului; 
• prin formularea de către instanța a unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare care este adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene;
• în alte cazuri determinate de lege.

Aceste situații nu vor împiedică pronunțarea hotărârii în cazul în care aceste evenimente s-au petrecut după închiderea dezbaterilor.

Care sunt căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii de suspendare a judecății?

Instanța va pronunță suspendarea procesului prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, separat, la instanța ierarhic superioară. În situația în care suspendarea s-a dispus de către Înalta Curte de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă.

Declararea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecății, cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului, poate avea loc pe durata suspendării cursului judecării procesului.

Poate fi reluată judecarea procesului? Dacă da, în ce situații?

Judecată cauzei care a fost suspendată se poate relua:

• prin cererea de redeschidere formulată de către una din părți, în cazul suspendării voluntare;
• prin cerere de redeschidere a procesului, formulată cu indicarea moștenitorilor, a curatorului sau a tutorelui, a persoanei reprezentate de mandatarul defunct, a mandatarului nou, a părții interesate, a lichidatorului, a lichidatorului judiciar sau a administratorului, în cazul suspendării de drept;
• în cazul formulării de către instanța a unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare care este adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene, după pronunțarea hotărârii de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene;
• prin alte modalități prevăzute de lege.

Pentru mai multe informații privind modalitățile de suspendare a judecății unei cauze ori a situațiilor în care această suspendare poate interveni, va puteți adresa cu încredere echipei de avocați din cadrul firmei de avocatură Darie, Manea & asociații, care va vor oferi consultanță juridică de specialitate, precum și reprezentare în față autorităților competențe.