Avocați pentru litigii în România

Care este structura sistemului judiciar civil?

Sistemul instantial civil romane cuprinde urmatoarele subdiviziuni: prima instanta, Tribunalul, Curtea de Apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie. In functie de natura sau dimensiune sa, o cerere poate fi solutionata in prima instanta de oricare dintre aceste instante, cu exceptia Inalte Curti de Casatie si Justitie, care judecă în principal recursuri (cu unele excepții în materii speciale).

De regulă, hotărârea pronunțată în primă instanță de judecătorie poate fi atacată cu apel la tribunal, iar hotărârea pronunțată în primă instanță de tribunal, cu apel la curtea de apel. Decizia dată în apel poate fi atacată cu recurs numai în cazurile în care legea permite această cale de atac; recursul se judecă, de regulă, de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în cazurile anume prevăzute de lege, de instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Un grad de jurisdicție poate fi omis numai dacă părțile consimt expres: o hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate fi atacată, în termenul de apel, direct cu recurs, dar numai pentru încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Cu toate acestea, in urma unei modificari majore a Codului de procedura civila din Romania, care a intrat in vigoare la 15 februarie 2013 (Noul Cod de procedura civila), au existat unele modificari ale sistemului judiciar civil. Anterior, orice caz de litigiu ar trece in mod normal prin toate cele trei grade de jurisdictie descrise mai sus. Conform noilor prevederi, multe cereri sunt soluționate numai în primă instanță și în apel, adică în două grade de jurisdicție, deoarece legea exclude recursul pentru anumite categorii de cauze; recursul, acolo unde este permis, privește doar legalitatea hotărârii.

Exista un judecator in prima instanta, doi judecători în apel și trei judecători în recurs, cu unele exceptii in chestiuni speciale.

Instantele specializate exista in chestiuni precum relatii dintre profesionisti, insolventa, familia si minorii. In plus, exista sectiuni specializate in cadrul instantelor judecatoresti in chestiuni precum dreptul muncii, dreptul administrativ si fiscal, insolventa etc.

Noul Cod civil al Romaniei (Noul Cod civil), care a intrat in vigoare de la 1 octombrie 2011, a inlocuit atat Codul civil al Romaniei din 1864, cat si fomul Cod comercial al Romaniei din 1887. In consecinta, dupa 2011, in Romania notiunea de „relatia comerciala” nu mai exista, echivalentul acesteia (cu anumite diferente) fiind „relatiile dintre profesionisti”.

Care este rolul judecătorului și al juriului în procedurile civile?

Sistemul juridic romanesc nu include participarea unui juriu, nici la proceduri civile, nici penale.

Judecatorul are un rol activ, inchizitorial, conducand solutionarea cauzei si audierilor si, daca este necesar, solicita partilor orice clarificari si informatii suplimentare si documente. O persoana poate deveni judecator dupa ce a urmat un curs la Institutul National al Magistratilor si a promovat un examen. La absolvirea Institutului National al Magistratilor, o persoana poate alege instanta (care are locuri disponibile) unde doreste sa se pronunte, in ordinea notelor lor (deoarece instantele prefera cele cu gradele superioare).

Care sunt termenele pentru depunerea cererilor civile?

Termenele pentru introducerea cererilor civili diferiti, in functie de natura cererii si de dreptul subiectiv la baza cererii. In general, aceste limite variaza de la un an la 10 ani, termenul general fiind de trei ani.

Conform Noului Cod Civil, in vigoare de la 1 octombrie 2011, partile pot conveni contractual sa suspende termenele. Pana la adoptarea Noului Cod civil, conform prevederilor legale anterioare privind limitarea (care inca reglementeaza raporturile juridice incheiate inainte de 1 octombrie 2011), normele privind limitarea si cursul acesteia erau imperative, iar partile nu puteau deroga de la ele de la sine va, desi legea a descris un numar mic de cazuri in care limitarea ar putea fi suspendata sau intrerupta.

Cum încep procedurile civile și cum sunt notificate părțile?

Procedurile civile incep in momentul depunerii unei actiuni sau a unei cereri in instanta de catre reclamant. Dupa inregistrarea actiunii sau a cererii, o procedura preliminara scrisa are loc exclusiv intre instanta si reclamant, in cursul careia instanta se asigura ca cererea respecta toate conditiile obligatorii privind continutul acesteia si ca reclamantul a depus toate documentele necesare. care trebuie atasat la creanta. Abia dupa momentul in care cererea indeplineste toate conditiile formale, instanta procedeaza la comunicarea paratei la aceasta cerere si trece la emiterea de ordonante cu privire la cererile ulterioare care trebuie indeplinite de parti, conform dispozitiilor legale privind procedura civila.

Numarul de cazuri este o preocupare constanta pentru sistemul judiciar romanesc. Gradul ridicat de aglomeratie in instante afecteaza timpul in care este solutionata o cauza, durata prevazuta de lege fiind de obicei depasita. Incercarile de a reduce timpul necesar pentru solutionarea unui litigiu au inclus cresterea numarului de judecatori si adoptarea Noului Cod de procedura civila (care a intrat in vigoare la 15 februarie 2013), care, spre deosebire de Codul de procedura civila anterior, prevede pentru o faza de depunere scrisa care vizeaza limitarea perioadei in care partile pot prezenta aparari si probe scrise.

Care sunt procedura și calendarul tipic pentru o cerere civilă?

Conform Noului Cod de procedura civila, aplicabil cererilor depuse dupa 15 februarie 2013, procedura si calendarul tipic pentru o cerere civila este dupa cum urmeaza: dupa verificarea indeplinirii conditiilor formale ale cererii, judecătorul dispune comunicarea cererii către pârât, cu mențiunea că acesta are obligația să depună întâmpinare in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii. In cazul in care declaratia de aparare nu este depusa la timp, pârâtul poate fi în imposibilitatea de a propune probe suplimentare in apararea sa sau de a invoca obiectii cu privire la creanta (cu exceptia obiectiilor de ordine publica).

Declaratia de aparare depusa va fi comunicata imediat reclamantului, insotita de o nota care ii obliga sa depuna un raspuns la declaratia de aparare in termen de 10 zile de la comunicarea declaratiei de aparare.

In termen de trei zile de la depunerea raspunsului la intampinare, judecatorul stabileste prima sedinta de judecata, care va fi nu mai tarziu de 60 de zile de la aceasta data. In probleme urgente, aceste conditii pot fi reduse de judecator, in functie de circumstantele fiecarei chestiuni.

Pot părțile să controleze procedura și calendarul?

Procedura civila si calendarul sunt stabilite prin lege. In practica, acestea sunt afectate de gradul ridicat de aglomerare in instante, iar perioada in care se solutioneaza un caz tinde sa fie mai lunga decat cea prevazuta de lege.

Partile au o influenta foarte mica asupra dezvoltarii cazului din acest punct de vedere, iar interventia lor este destul de limitata. Conduita si diligenta partilor in indeplinirea obligatiilor lor procedurale si in depunerea la timp a documentelor necesare pot influenta durata cauzei (care poate fi intarziata in mod intentionat), dar conform Noului Cod de procedura civila exista termene si sanctiuni clare pentru nerespectarea prin urmare, limitand si mai mult posibilitatea partilor de a influenta procedura si calendarul. Cu toate acestea, partile stabilesc cadrul procedural (adica partile si obiectul cererii) si alte elemente relevante ale procesului, cum ar fi probele prezentate in sprijinul cererii, iar acest cadru influenteaza in mod direct atat procedura, cat si calendarul.

Exista obligatia de a pastra documentele si alte probe in asteptarea procesului? Partile trebuie sa impartaseasca documentele relevante (inclusiv cele care nu sunt utile in cazul lor)?

Admiterea si prezentarea probelor in fata instantei este o etapa importanta a procesului civil. Toate documentele invocate de o parte in sprijinul revendicarilor sale trebuie prezentate instantei si celorlalte parti in copii certificate. La cererea instantei, partea care a prezentat o copie certificata a unui document poate fi obligata sa prezinte originalul. Nerespectarea acestui lucru poate duce la excluderea documentului respectiv din corpul de probe al cazului.

Partile trebuie sa impartaseasca toate documentele relevante. In cazul in care una dintre parti informeaza instanta ca o parte opozanta detine un document relevant, instanta o poate obliga pe aceasta din urma sa depuna documentul daca documentul este comun pentru ambele parti, daca partea care il detine a facut referire la acesta sau daca, potrivit la lege, partea este obligata sa o prezinte.

Există documente privilegiate, inclusiv sfaturile unui avocat intern?

Exista mai multe tipuri de documente privilegiate. Pe de o parte, autoritatile si institutiile publice au dreptul de a refuza depunerea documentelor legate de apararea nationala, siguranta publica sau relatiile diplomatice.

Pe de alta parte, toate documentele care beneficiaza de o prevedere sau acord de confidentialitate pot fi prezentate numai la instructiunea expresa a instantei. Instanta poate refuza instruirea depunerii unui document daca o astfel de depunere ar incalca o obligatie legala de confidentialitate, cum ar fi sfatul unui avocat.

Părțile schimbă probe scrise de la martori și experți înainte de proces?

In procesele civile romanesti, toate probele sunt gestionate de si prin intermediul instantei. Instanta, la cererea partilor, permite prezentarea diferitelor tipuri de probe. Toate schimburile de probe scrise intre parti se vor face numai dupa inceperea procesului. In plus, dovezile scrise de la martori si experti vor fi considerate doar documente, nu ca declaratii sau expertize ale martorilor. Regula este ca toate probele sunt prezentate direct in fata judecatorului si nu prin mijloace intermediare.

Cum sunt prezentate dovezile la proces? Martorii și experții depun mărturii orale?

De regula, probele sunt prezentate direct instantei. Declaratia martorului este data oral in fata judecatorului. Fiecare dintre parti are dreptul sa adreseze intrebari martorului. Raspunsurile la aceste intrebari si declaratia sunt scrise de grefierul de judecata si semnate de martor. Documentul astfel intocmit este atasat la dosar ca declaratie de martor.

Pe de alta parte, expertii ofera in principal dovezi scrise, sub forma raportului de expertiza care este depus la dosar. Cu toate acestea, daca judecatorul solicita informatii suplimentare, expertul poate fi chemat in fata instantei pentru o declaratie orala de clarificare.

Exista, de asemenea, posibilitatea ca administrarea probelor sa se desfasoare intre avocati fara participarea instantei in termenul stabilit de instanta in acest sens. In practica, insa, aceasta procedura este foarte rar utilizata.

Ce remedii intermediare sunt disponibile?

Ordinele de cautare nu sunt disponibile in procedura civila romana. Cu toate acestea, remediile provizorii sunt la dispozitia partilor. O cerere provizorie sau o masura de inghetare poate fi plasata in raport cu activele debitorului in anumite conditii, la cererea creditorului. Aceasta masura ingheta activele debitorului si il impiedica sa le vanda, sa le duca in strainatate etc. Sechestrul asigurător poate fi ridicat dacă debitorul oferă o garanție îndestulătoare.

Ce remedii de fond sunt disponibile?

Atât daunele-interese, cât și dobânzile sunt disponibile în conformitate cu legislația română. Daunele-interese repară integral prejudiciul cauzat prin neexecutarea fără justificare sau, după caz, culpabilă a obligației de către debitor. Dobanzile se platesc la cerere, iar suma acesteia este fie stabilita anterior de catre parti, fie, in lipsa unui acord, rata dobanzii legale.

Ce mijloace de executare sunt disponibile?

Orice hotarare judecatoreasca sau ordonanta finala sau aplicabila in alt mod poate fi executata cu ajutorul unui ofiter de executare si sub supravegherea instantei, la cererea creditorului, in cazul in care debitorul nu respecta de bunavoie dispozitiile instantei.

Nerespectarea unei hotarari sau a unei hotarari judecatoresti, in afara de consecintele penale, confera creditorului dreptul de a solicita aplicarea procedurilor de executare care pot consta in valorificarea bunurilor mobile si imobile sau in poprirea conturilor bancare.

Ședințele și documentele judiciare sunt publice?

De regula, sedintele de judecata au loc in sedinte publice. In anumite cazuri, legea prevede ca anumite tipuri de creante trebuie solutionate numai in prezenta partilor. In plus, in urma unei cereri intemeiate a unei parti, instanta insasi poate instrui ca audierile se desfasoara numai in prezenta partilor.

In conformitate cu prevederile Noului Cod de procedura civila, procesul a fost impartit in doua etape: administrarea probelor si dezbaterea oricaror aspecte anterioare necesare solutionarii cauzei si argumentele de incheiere, ambele avand ca regula publica sesiuni.

Documentele instantei sunt disponibile numai partilor din proces si reprezentantilor acestora. Pentru a studia un dosar, solicitantii trebuie sa prezinte un document de identificare care sa dovedeasca capacitatea lor. In conditiile specifice prevazute de lege, membrii presei pot studia documentele instantei.

Instanța are puterea de a dispune cheltuielile de judecată?

Instanta are puterea de a dispune mai multe tipuri de cheltuieli, inclusiv o taxa de timbru, cautiune si o taxa de expert. Taxa de timbru este stabilita de lege, in functie de obiectul si valoarea litigiului, iar instanta se asigura ca reclamantul o plateste. Plata garantiei poate fi solicitata in mai multe cazuri; de exemplu, o cerere de suspendare a executarii unei hotarari. Conform Noului Cod de procedura civila, cu exceptia cazului in care legea prevede altfel, cautiunea nu va depasi 20% din valoarea creantei sau 10.000 lei pentru creantele care nu pot fi evaluate. Onorariul expertului este stabilit in functie de complexitatea cazului si de cantitatea de munca care urmeaza sa fie finalizata de catre expert. In Romania, nu exista nicio dispozitie care sa solicite unui reclamant sa ofere garantie pentru cheltuielile de judecată ale pârâtului. Nu exista reguli noi care reglementeaza modul in care instantele se pronunta asupra costurilor.